tandra si bizara,
grea dar si usoara,
zambet si povara,
mers intortocheat,
balet delicat,
plans si bucurie,
neagra feerie,
bogata si pustie,
minut si vesnicie,
cadere si tarie,
ura dar si iubire,
urlet de fericire,
plata si arvuna,
fosnet si furtuna,
vartej ce ne'nhata ...
noi ii spunem viata.
Niciodata sa nu spui niciodata... desi nu cred ca in viata este un paradox...
RăspundețiȘtergere...si totusi, Iulia, oare nu intreaga viata ne este un "paradox"? de unde si expresiile: 'a rade cu lacrimi' sau 'a palange razand'...
RăspundețiȘtergereCe poezie cuprinzatoare!./....oare chiar asa o fi viata noastra?..........fiecare vers are caracteristicile lui........si parca tind ca cred ca da! asa este viata!
RăspundețiȘtergeresi cu bune si cu rele!!...Fii binecuvantat Dor!!!!!!!
PP: astept raspuns la email!
superba
RăspundețiȘtergere@ free spirit multumesc!!! Ca de obicei, draguta! Te mai astept!
RăspundețiȘtergereTocmai in acest paradox consta frumusetea vietii...
RăspundețiȘtergereDaca gustul amar n-ar exista nu am putea sa savuram nici gustul dulce, nu-i asa?
Ai dreptate, Adriana. Si eu zic sa ne "profilam" totusi pe dulce.....
RăspundețiȘtergereTe imbratisez!