miercuri, 30 septembrie 2015

Simplu

Ce simplu e să nu mai fie simplu
prezența ta pe toate le răstoarnă,
scufundă în ocean Olimpul
și nevisate vise le întoarnă
înspre visări, unde le este locul,
de stele cade-acum potopul
purtând cu el a cerului chemare,
o șoaptă transformată în strigare,
încet încet mari încântări ne umplu,
ce simplu e să nu mai fie simplu...

marți, 29 septembrie 2015

Părul tău

Cum se încurcau
de nedescurcat
în părul tău
privirile mele,
amețite
nu-și mai găseau cărarea
”dă-ți  mâna prin păr”
îți spuneam,
zâmbind tu
ți-l despleteai
neînțelegând de ce
ochii mei
 doreau
atât de mult
să-ți vadă
despletirea...

luni, 28 septembrie 2015

duminică, 27 septembrie 2015

în loc de cuvinte

Acum  
oricând apari
îmi vine în minte
în loc de cuvinte
senzația care
fără hotare
  m-a stăpânit
în prima secundă
când te-am zărit
senzația aceea
de vis împlinit.

vineri, 25 septembrie 2015

unde ești

N-am să știu niciodată
cum simte
partea aceea de zare
spre care te îndrepți
că vei veni,
sudul cald și răbdător,
estul luminos și grijuliu,
vestul răcoros și posesiv,
nordul rece și boreal,
te cunosc
toate punctele cardinale,
te simte
fiecare zare
spre care
pornești...

joi, 24 septembrie 2015

Îngeri

Îngerii sunt reali,
plutesc
pe aici
peste tot
aducând cu ei
bucăți de cer,
trebuie doar
să-i deslușim,
trebuie doar,
nevăzându-i,
să întindem mâinile,
și-i putem atinge...



marți, 22 septembrie 2015

toamnă haină

De ce-i haină toamna 
uneori
și vrea să ne îmbete
cu-arome
și culori,
nu ține cont
de vară
și cu norii ei obscuri
ca fumul se-nfășoară
peste câmpuri
și păduri,
sau senină
când voiește ea să fie
pe-aripi de vânt dansează
cu o frunză arămie
risipind arome
de mere și gutui
nu știe ce e teama
plimbându-se hai hui,
de ce-i haină toamna...?

luni, 21 septembrie 2015

duminică, 20 septembrie 2015

Ca un făcut

Ca un făcut, făcutul mereu ni se deșiră,
nici n-apucăm să-l facem, și el s-a deșirat,
se risipesc, pierdute, priviri ce ne priviră,
o teamă era plânsul, acum e-adevărat.
Poartă în el sfârșitul orice început pe care
cu-ambiții împletindu-l, l-am vrea reîmplinit,
din nu știm ce adâncuri ca un făcut apare
o umbră ce deșiră tot ce am împletit.


vineri, 18 septembrie 2015

Dorul de tine

Dorul de tine
e-un altfel de dor,
dorul de tine
e plutire pe nor,
dorul de tine
e cântec, e zbor,
dorul de tine
e urcuș spre izvor
dorul de tine
e foc în fior
dorul de tine
e greu și ușor,
dorul de tine
e-un altfel de dor...

joi, 17 septembrie 2015

există un loc

Există un loc,
locul acela
în care
soarele răsare
la apus
și nu mai apune
decât 
în secolul următor,
un loc de dor
acolo
copacii plutesc,
păsările au rădăcini
oamenii nu urăsc,
există un loc...

marți, 15 septembrie 2015

Cerul de pe chipul tău

Strălucind,
o picătură de ploaie
ți se prelinge
pe obraz,
a coborât cerul
pe chipul tău...

luni, 14 septembrie 2015

Ca o tăcere depărtarea...


Ca o tăcere
depărtarea
dintre noi,
fluturi o străbat
cu aripi
de curcubeu
și fâlfâiri
de aduceri aminte...

duminică, 13 septembrie 2015

nu era nimeni

Nu era
nimeni
nimeni
să-mi spună
că picăturile ploii
care se prelingeau
pe geamul ferestrei
nu erau
lacrimile tale,
nu era
nimeni..

vineri, 11 septembrie 2015

toamna frunzele

Unde
s-or fi grăbind
toamna
frunzele când cad
poate
or fi aflat
de vreun ținut îndepărtat
în jos
ținut în care
tot ce e frumos
nu dispare
nu se usucă
poate
de-aceea ele nu urcă
și cad
ca un cântec mut
cad 
într-o așteptare
spre acel ținut.

joi, 10 septembrie 2015

Zbor

Agățat
de aripile unui gând
mă înalț
plutesc
pot acum să zbor
oriunde
pot să ating
lumina
ca și cum
te-aș atinge
pe tine.

marți, 8 septembrie 2015

...acolo...

Tu vrei
să mă duci
și poți
unde ar vrea să ajungă toți
acolo
în locul acela în care
clipa
nu are hotare
seninul
nu e doar o zare
acolo
în ceruri deschise
acolo
în miezuri de vise
acolo...

luni, 7 septembrie 2015

Străzile

S-au buimăcit 
și străzile
de când
nu te mai văd,
nu mai au nicio orientare
toate duc spre nicăieri
iar lumea
lumea care rătăcește
de colo colo
se miră
și nu înțelege ce se petrece
nu înțelege
de unde-i vine
senzația de pași pierduți
lumea nu știe
de ce ești tu atât de importantă
în buna funcționare
a străzilor
și-a lumii...

joi, 3 septembrie 2015

Gustul viselor pierdute

Au
un gust ciudat
visele pierdute,
nu seamănă
cu niciun gust
gustul lor,
ceva
între
lacrimi și dor.

miercuri, 2 septembrie 2015

Toamnă nebună

Nu simți
cum vin ploile?
Cum dinaintea lor
aerul se răcește
și capătă iz
de munți înnourați,
nu simți
cum toamna asta
vrea să-și adune
toate ploile și vânturile și frunzele
și să intre cu ele
de-a valma
în îmbrățișările noastre?
să ne alunge căldura,
să ne alunge pe noi
înspre furtuni
de-aiurea venite...?
nu simți cum
apropierile noastre
capătă suflu de toamnă nebună
dacă ne oprim
să ni le-nsorim?