în fiecare zi
se face
ora 5,
știu asta
după telefonul
pe care mi-l dai
să-mi spui
că peste o oră
sosești,
în fiecare zi
se face
ora 6,
știu asta
după cum
se deschide ușa
pe care intri
în casă
ca să te așezi
comodă
în fiecare zi
în sufletul meu...
sunt
acum
ca și cum
nimic
nu s-a schimbat
ca și cum
azi
ar fi ieri
mâine
vreau
altceva...
m-aş putea gândi
folosindu-mă de mine
ca om
m-aş putea gândi
că merii fac mere
pentru că sunt meri
şi perii sunt peri
pentru că fac pere
şi
m-aş mai putea gândi
cum ar fi
dacă merii ar face pere
dar atunci
n-ar mai fi meri
aşa că
m-aş putea gândi
ce simplu e totul.
De ce oare
despre ziua care
va fi să devină
de neuitat
nu ştim că e
de neuitat
chiar în ziua
în care se întâmplă,
de ce
trebuie să treacă
ani peste ea
ca să ne dăm seama,
în amintiri abia,
că e
de neuitat...?