Iar buzele tale sunt, mamă, O rană tăcută mereu, Mereu presurată cu ţărna Mormîntului tatălui meu. O, buzele ce sărutară Al tatei mormînt Mai mult ca pre dînsul, Pre tata,-n Puţinii lui ani pre pămînt. Acuma cînd nu te poţi, mamă, De sarea din şale pleca, Cine ridică mormîntul Spre gura uscată a ta?! - Grigore Vieru
Iar buzele tale sunt, mamă,
RăspundețiȘtergereO rană tăcută mereu,
Mereu presurată cu ţărna
Mormîntului tatălui meu.
O, buzele ce sărutară
Al tatei mormînt
Mai mult ca pre dînsul,
Pre tata,-n
Puţinii lui ani pre pămînt.
Acuma cînd nu te poţi, mamă,
De sarea din şale pleca,
Cine ridică mormîntul
Spre gura uscată a ta?! - Grigore Vieru
Mulţumesc!!! iar-şi-iar AIPI !
RăspundețiȘtergere