cuvintele
cu ele
ne descurcăm noi,
le șoptim,
le rostim,
le auzim,
putem să nu le uităm,
putem să le-alungăm,
ne descurcăm,
dar ce ne facem cu tăcerile?
cum să le rostim?
cum să ni le rostuim?
când ele n-au nicio noimă,
chiar acum
de exemplu
tăcerea aceasta
e plină de tine
și urlă
și-mi sflederește mintea
cu sunet de clopot din turlă
vibrează totul
în jurul meu
de-atâta liniște
vibrez și eu
și nu mai știu
aproape-am uitat
cum e să fiu
la ceas târziu
de cuvintele tale legănat
acum
când tac
când tăcerea aceasta
e plină de tine
eu ce să fac?
ce tacere binecuvintat de vindecatoare au cuvintele din lumea sufletului tau, T.odor...
RăspundețiȘtergereDacă numai din lume ar putea fi tăcut pentru un moment ....
RăspundețiȘtergere...si tacerea aceasta
RăspundețiȘtergerestie sa ne invete sa ne cunoastem
sa ne privim in ochi
sa citim ce cuvintele nu pot spune
in lipsa lor...
a cuvintelor
am invata sa ne imbratisam
sufletele cantand
o muzica stiuta doar de el
am invata sa ne ascultam inimile
ce bat mai tare cand ne indragostim
sau isi incetinesc ritmul cand...
cand acele cuvinte au ranit
si se asterne tacerea
este tacerea necuvintelor ...
@lacrima.lac-mulțumesc
RăspundețiȘtergere@1manview-you great...
@ARIPI ALBASTRE - de unde se vede de câte feluri pot fi tăcerile