miercuri, 2 octombrie 2013

dincolo de ploaie


te zăresc
dincolo de ploaie
alerg 
ca printr-un labirint
trec printre picături
vreau să ajung la tine
fără să-mi pese
că mă ud
și parcă ele
picăturile ploii
se transformă 
dintr-o dată
în mană
mana fericirii
de a te zări
dincolo de ploaie
cum mă aștepți...

4 comentarii:

  1. poate sună ciudat , dar ...eu cred că, ploaia apropie :)...și te atinge suav ...hmm, recunosc că pe lângă amurg, cafea, mare, munte ...ploaia îmi ajunge la suflet :)...deși ar mai fi câteva lucruri ce îmi merg la suflet :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. nu sună ciudat! și aștept să-mi mai spui despre alte lucruri....

      Ștergere
  2. nu ??:)...ufff...cred că dacă am sta face to face la o cafeluță...la cât trăncănesc :)))...te-aș plictisi :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. dar eu iubesc trăncănelile frumoase :)

      Ștergere