sâmbătă, 23 martie 2013

zburam

cum mai zburam!
de-atâta zbor
cerul se lărgea
până-n noi
şi noi ne întindeam
până pe tărâmul
de dincolo de ploi
tărâmul acela în care
e numai soare
acolo
 florile
 erau uriaşe
şi culorile 
umpleau eterul
cu o muzică stelară
acolo
 stelele nu se vedeau
se auzeau
dar se vedeau 
sunetele
care pluteau 
ca nişte raze
pe care noi doi
le străpungeam
ca două săgeţi
nu ne trebuia timp
acolo
ca să ajungem
de la o rază la alta
eram 
în toate razele deodată
deşi în fiecare pe rând
şi pe orice stea ne doream
ajungeam
chiar în clipa dorinţei
acolo
râurile curgeau
în jos şi-n sus
iar oceanele pluteau
ca un alt cer deasupra-ne pus
cuvântul
 acolo
în momentul rostirii
înmugurea
iar privirea
în momentul privirii 
înflorea
acolo
aşa era 
şi noi tot zburam
şi de zborul nostru
cerul se lărgea.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu