Da! Adriana, te inteleg... ...dar ce ne facem cu iarna din noi? Pe aceea cine ne-o "inverzeste"? Culmea e ca, desi cunosc raspunsul... sau tu chiar la el te refereai? Tandre imbratisari !!!
Cred ca nu putem scapa de iarna din noi decat atunci cand sufletul paraseste trupul, abia atunci putem zari campurile inverzite... Dar pana atunci sa ne bucuram totusi de iarna pentru ca asa cum spuneam, albul zapezii ne purifica sufletul si ne ajuta sa ne inaltam...
Oricat de inghetate ar fi privirile, versurile sunt calde si pline de sensibilitate.
RăspundețiȘtergereO iarna cu multa inspiratie iti doresc!
Multumesc teodora! Si fie ca iarna aceasta sa fie pt. tine blanda si senina si calda si cu multa lumina !!!
RăspundețiȘtergereDor, poate ca ar trebui sa astepti un anotimp mai calduros, primavara de exemplu cand zapada se topeste si totul devine verde...
RăspundețiȘtergereDa! Adriana, te inteleg... ...dar ce ne facem cu iarna din noi? Pe aceea cine ne-o "inverzeste"? Culmea e ca, desi cunosc raspunsul... sau tu chiar la el te refereai?
RăspundețiȘtergereTandre imbratisari !!!
Cred ca nu putem scapa de iarna din noi decat atunci cand sufletul paraseste trupul, abia atunci putem zari campurile inverzite...
RăspundețiȘtergereDar pana atunci sa ne bucuram totusi de iarna pentru ca asa cum spuneam, albul zapezii ne purifica sufletul si ne ajuta sa ne inaltam...
e superba poezia asta!!! felicitari!
RăspundețiȘtergere