Mai mult decat orice
as fi vrut sa fiu copac,
te-as fi primit
cu dragoste si incantare
la umbra mea,
mi-as fi dat crengile la o parte
cand ai fi avut nevoie
de mai mult soare,
mi-as fi indesit frunzisul
cand as fi simtit
ca ti-e prea cald;
ti-as fi alintat tristetile
cu mangaierea duioasa
a ramurilor mele,
ti-as fi inzecit bucuriile
cernandu-mi in risipa
florile
deasupra ta;
si tu m-ai fi iubit
cum iubesti tu copacii,
si n-ai mai fi plecat,
sau plecand
m-ai fi smuls
din radacini m-ai fi smuls
si m-ai fi dus
oriunde
cu tine ...
Frumos, minunat...fara cuvinte...
RăspundețiȘtergereUau ce poezie profunda!!!!
RăspundețiȘtergereSuperba!