noi, oamenii

Noi oamenii

când suntem copii

nu prea știm

ce înseamnă o zi,

azi sau mâine,

privim spre oamenii mari

cu nerăbdare

și credem

că vom fi și noi

ca ei

peste o mie de ani

sau mai mult,

apoi

noi oamenii

ne îndrăgostim

și descoperim

că timpul

e ceva dezordonat

care nu mai există

când suntem lângă omul iubit

dar e un chin

când ne suntem departe,

apoi

creștem

și devenim oameni mari

și ne dăm seama

că nici vorbă

să fi trecut o mie de ani,

dar că nu mai contează,

acum știm

să fim

dincolo de timp

și copii  

și îndrăgostiți

și oameni mari.