Iarna noastră

un pas

încă unul

prin dalbe zăpezi

în miez de iarnă

iubitori de amiezi

și de seri vrăjite

cu-apusuri devreme

și apoi încălzite la focuri de lemne

în odaia gătită cu lumini străvezii

și căni umplute cu vinuri din vii

neștiute de noi

și canapeaua cu un pled pentru doi

un pas

încă unul

prin tărâmul de vis

un pas

încă unul

spre ceasul promis...

Albul de decembrie

Albul de decembrie

e-un altfel de alb,

mai pur

mai ceresc,

un fel de smarald

coborât din înalt și înălbit

parc-anume să ne-acopere griul spășit

al vieții acesteia

așa cum ne este,

albul de decembrie

e un alb de poveste.

anotimpuri

vara

străbătând toamna

s-a mutat

în fulgii iernii

de dincolo de ei

trecând prin primăvară

neînfloritele flori

ne zâmbesc

dinspre o altă vară.

clipa

clipa e foc

clipa e scrum

clipa-i atunci

clipa-i acum

uite-o cum trece

privește-o cum vine

clipa-i veșnică

în tine

în mine...

noiembrie 1

noiembrie

ca  pe niște spulberate frunze

încearcă

sa ne aducă

în suflet

tristeți.

te-am sărutat

te-am atins

și stele

m-au nins

te-am sărutat

și gura

mi s-a luminat

îmi ești

și viața-i

ruptă din povești...

liniștea aceea...

liniștea

liniștea aceea

ca după un bombardament

când

după ce se ridică fumul

descoperi

casa ta

că nu mai e la locul ei

liniștea aceea...

inima noastră

inima noastră

ce taină adâncă

secunda prezentă

netrăită încă

bătaie feroce

strigăt fără voce

judecător perfid

ne pune la zid

apoi ne înalță

nedreaptă balanță

nemeritată năpastă

inima nostră

sălbatic instinct

încurcat labirint

frenetică-amăgire

deschisă spre iubire

izvor de jurăminte

lacrimă fierbinte

durere măiastră

inima noastră.

atunci când

atunci când

într-o clipa doar

ajungem la marginea nemarginirii

si

ascultându-i linistea

putem

sa raspândim

în lume

infinitul,

atunci...

Noi ne suntem soare

daca

ar fi sa ne luam dupa soare

am privi anotimpurile

cum se schimba

si trec

dar noi

ne luam dupa noi

si soarele

îl mutam

dupa cum ne este voia

anotimpurile noastre

noi ni le alegem

si le oprim cum vrem

noi ne suntem soare

în universul nostru.

frunzele noastre

 

ramași

cu un anotimp în urmă

alergăm prin toamnă

și colorăm

cum vrem noi frunzele,

 oamenii

parcă mirați

fac buchete

din frunzele noastre.

noiembrie 2

ce tristi

sunt în noiembrie

copacii

parca ar fi

niste oameni pierduti...

Ziua

stelele noptii

sclipesc

se apropie

se contopesc

într-un soare

care

 aduce ziua.

Oamenii

semanatori de stele

culegatori de vise

oamenii

si-au uitat menirea...

Viata si destin

Drumul destinului

nu e ca drumul vietii,

depasita o bariera

pe drumul destinului

nu te mai poti întoarce înapoi.

Noi

Noi

când nu mai gasim cuvinte

lasam ochii sa vorbeasca

si mâinle

sa explice

tot ce spun ei...

Doi la singular

Suntem unu

nu suntem doi

pentru noi 

nu exista plural

tu imi spui

sunt tu

eu iti spun

esti eu

asa suntem noi

doi

la singular mereu.

...specificare...

cuvântul dor

ca  fumul

se pierde

în cuvântul nor...

specificare

cuvântul soare

din

cuvântul cer

rãsare...

lebada

parând

cea mai frumoasa alcatuire

venita parca de dincolo de fire

plutind

o viata

pe ape linistite

pe ape agitate

cu o gratie

doar de ea stiuta

lebada

lebada muta

repeta

repeta în ea

cântecul sortii

cântec pe care

ni-l va fredona

doar

în ceasul mortii...

cuvintele tale

cuvintele tale

chiar si soptite

cuvintele tale

ce puternice sunt

niciun zid

nu le-ar putea opri

sa ajunga la mine

si nici

sa le-ntoarca-napoi...

...imensitatea...

...imensitatea...

...locul acela

în care

daca vrem sa ajungem

trebuie

sa pornim

înspre noi.

haiku

Mâinile tale

când mângâie noaptea

ce strãlucire.

liniști și frământări

 

Trebuie

să trecem

prin multe

liniști și frământări

ca să înțelegem

că liniștea

ne este

cea mai frumoasă

frământare.

Aceleasi vise...

visãm aceleasi vise

vis dupa vis

si

înca nestiute

cele nevisate

ne-asteapta undeva...

Felul meu de-a te uita

sa-mi amestec

lacrimile

cu ploile

e felul meu

de-a te uita...

Verile toamnelor

Toamna

cu norii ei obezi

întunecati si bucalati

vrea

se ne fure vara

dar soarele

n-o lasa

si ne trimite el

câte o zi de vara

în plina toamna...

Lumina mea

Iti priveam

cuvintele

venind

spre mine

cuvânt dupa cuvânt

cum le rosteai

si tu:

"ce luminosi ti-s ochii!"

îmi spuneai.

Venea

de tine rostita

spre mine

lumina mea.

dorinte

sa alergam pe dealuri

soarele sa nu mai apuna

sa fie numai toamna

si numai noi...

privirile tale

Privirile tale

în ochii mei

stele aprind

în miez de zi...

lacrimile iubirii

Ce grele sunt

lacrimile iubirii,

plumburi au în ele

si parca

nimic nu le poate opri

sa zdrobeasca

tot ce le sta în cale.

Ce foame ne era

Ce foame ne era

sa ne privim în ochi,

ca niste feline flamânde

sufletele noastre

cum alergam

sa ne topim

eu 

în ochii tai

tu

în ai mei...

Hai sa privim

Când ziua se sfârseste

când toate se aseaza

la ceas linistit

hai sa privim

amândoi

cu coatele rezemate

pe pervazul simtirilor noastre

hai sa privim

avizi

spre farmecul noptii...

Ador sa vorbesc cu copacii

Ador

sa vorbesc cu copacii

ei îmi spun

întotdeauna

doar

ce trebuie s-aud

ca susurul vântului

soaptele lor

iar când

pe buna dreptate

au a ma certa

copacii

nervosi

parca vor

sa zgârâie cerul

cu ramurile lor...

haiku

Când vrem sa uitam

amintirea aceea

cât ne mai chinuie

toamna în septembrie

ce timida

e toamna

în septembrie

abia îndrazneste

sa se strecoare

printre frunze

si oameni

 nu stie

ce-o asteapta

crede

în septembrie

toamna

ca bruma

e doar o poveste... 

degetele tale

zbori cu ele

deasupra simtirilor mele

ca si cum ar fi

aripi de fluture

degetele tale...

nefericire

Nefericire nemeritata

iata

cea mai neînteleasa 

pedeapsa...

Asemanare

înainte de a fierbe

apa

cântã,

îanainte de a iubi

omul

crede.

ce nu ne spunem

Ce nu ne spunem

când timpul nu ne lasã

e mult mai mult

decât ce ne spunem,

ce nu ne spunem într-o secundã

ar umple veacuri

de rostiri...

uitarile

Uitarile

cum încerca ele

sa dea ocol amintirilor

ca si cum

ar vrea sa fie sigure

ca tot ce uitam

ne aduce folos,

nu vor

uitãrile

sã se lase mai prejos

decât amintirile...

Labirinturi

Durerile

ne împing

prin ciudate labirinturi

pe care

daca

parcurgându-le

nu le deslusim

la tainica iesire

nu vom ajunge

niciodata...

Taine

Tainele izvorului

le aflam

sub pietre,

ale omului

în visele

la care renunta...

De vrei sa fii

 

De vrei sa fii nor

fii nor,

îti voi spune:

picura ploaie calda

peste ochii mei,

de vrei sa fii ploaie

fii ploaie,

îti voi spune:

cuprinde-mi lacrima,

de vrei sa fii lacrima

fii lacrima,

îti voi spune:

alunga-mi uitarile,

de vrei sa fii uitare

fii uitare,

îti voi spune:

tu esti

lacrima

si ploaie

si nor...

cerul din noi

Ca sa facem

stelele sa danseze

trebuie doar

sa mutam cerul

în noi.

lacrimi

Mereu

mi s-a parut

ca îti plâng plânsul,

prin nu stiu ce

straniu transfer

mi-s ochii

plini de lacrimi

când plângi tu...

mare si cer

cine

privind

de pe un tarm de mare

orizontul

stie

daca el înseamna

ca marea

se termina în cer

sau cerul

începe cu marea...?

anotimpuri

oare

câte toamne

încap

într-o vara?

poate atâtea

câte

 sa ne faca

sa iubim

anotimpurile toate

chiar si când

sunt amestecate. 

lumile din noi

cum stim noi

calatori

în doi

fara sa facem

un pas

la orice ceas

din zi 

sau din noapte

lumi si lumi

stim strabate

în doi

lumile din noi...

tainice raze

nici nu-mi rostesc dorinta

si tu

mi-o împlinesti

prin nu stiu ce

tainice raze

ajungi

în miez de suflet al meu.