îngeri și oameni

 

singurele ființe

pe care

un alt fel de gravitație

le trage spre cer

sunt

nevăzuții îngeri

și

văzuții oameni.

Toamna în pădure

 

Pierduți printre frunze

ca într-un farmec

nu reușeam

din cauza pădurii

să deslușim copacii

de care

unul după altul

feeric ne izbeam

până când toamna

ne-a luat de mână

și ne-a spus

că o altă ieșire

nu avem.

amintiri în toamnă

 

Noiembrie mă-mbată cu amintiri...

...e toamnă

și nu știu dacă nu înadins

te-ai risipit în culorile pădurii

și dacă

această adiere lină

nu-i răsuflarea ta...

clepsidra

 

într-o clepsidră

un fir de nisip 

vorbind

cu un alt fir de nisip:

îți amintești

ce stâncă mai eram

și cum marea

cu zbaterile ei 

ne-a adus aici?

acum

nu ne-a rămas

decât să curgem

încet

după voia timpului

așteptând

să ajungem dincolo 

și acolo

așteptând

ca cineva să întoarcă clepsidra...

uitările...

...se pierd uitările, se pierd

în rătăciri de ne-nțeles,

un nor de ceață greu și des

le-acoperă c-un rece pled

se pierd uitările, se pierd...

 

Octombrie îmbietor

 

Ce îmbietor e octombrie

cu verile lui

de parcă ar vrea să țină

 soarele pe loc...

O iubire

 

Există o iubire

nepământească,

cea mai firească,

și

suntem clădiți

cu ea

să ne-ntâlnim oriunde,

în lacrimi,

în fericiri,

pe unde,

e iubirea aceea 

care,

și când nu e chemată,

răspunde...

Noi

 

înainte de a învăța

să vorbim

am învățat

să pășim,

înainte de a învăța

să pășim

am învățat

nimeni nu știe de unde

să fim 

acum

nu ne rămâne decât

să ne iubim...

valul

 

cine nu crede

crezând că altceva vede

cine nu crede

că valurile

mai întâi

se zidesc

și-abia apoi

se prăbușesc

zidire după zidire

val după val

cine nu crede

nici pomenire

s-ajungă la mal.

uneori

 

Uneori mă mir

de lacrimile mele

de parcă ele

după o umplere grea

din alt potir

s-ar revărsa ...

haiku

 

Sclipiri și sclipiri

deasupra lumii noastre

cerul înstelat.

cauză și efect

 

suntem permanent

cauza și efectul

aceluiași sentiment.

mereu neschimbați

 

să fim

în fiecare zi

altcineva

dar mereu neschimbați

e felul nostru

de a birui

timpul.

Tăcerea ta

 

tăcerea ta e ca un urlet

tăcerea ta înseamnă ”da”

nu este-n univers răsunet

să urle ca tăcerea ta.

haiku

 

De aur fiori

în seri încântătoare

visele toamnei.

același foc

 

același foc

același dor

și rând pe rând

același gând...

umbre în apus

 

ce lungi ni-s umbrele

când soarele-apune

de parcă el

ne-ar spune

ne vedem mâine...

despre tristețe

 

să fii trist

nu înseamnă

să te plângi,

să fii trist

înseamnă

să nu renunți...

lumina albastră

 

aș vrea

ca șoimul să pot zbura

deasupra mea

și-apoi mai sus

tot mai deasupra

până-n lumina albastră

a timpului

care nu mai trece...

urletul

 

când

de oriunde

ai vrea să auzi o voce

dar de nicăieri

nu o auzi

cum mai urlă

liniștea-aceea...

despre vise

 

Când

suntem mai mici

decât visele noastre

nu avem nici un drept

să așteptăm

împlinirea lor.

tu și eu

 

tu stâncă

eu stâncă

între noi

și sfârșit

o vale adâncă.

ce dor

 

dorul de tine

ce dor,

ca-n arșiță

dorul

de nor.

tăcerea noastră

 

Tăceam.

Tăceai și tu.

Și întregul univers

a luat

chiar în clipa aceea

forma 

tăcerii noastre.

ele, lacrimile...

 

lacrimile

ne pot fi

medicament

sau boală

după cum

ne plângem de ele...

o constatare

 

Pentru că 

vrea să ne dezmierde 

fiecare an al nostru

nu uită

să aibă 

câte o primăvară.

lacrimile primăverii

 

...când

în scurgerea lor

lacrimile primăverii

cad pe flori

strălucesc

și florile

și lacrimile...

Risipire

 

Îmi place să mă risipesc

iau clipa

de ea mă lipesc

și risipind-mă

o opresc...

Energii

 

Câtă energie cheltuim

să ne ținem

în amintiri

întâmplările la care ținem?

oare

să ne fim

fiecare

propriile centrale atomice?

când tu spui mulțumesc

 

când spui tu

mulțumesc

literele

eu le rostesc...

un fulg rătăcit

un fulg rătăcit

un fulg

 de nu știu unde venit

din cerul acela atât de senin

un fulg rătăcit

s-a oprit

pe pleoapa mea

și

reproșându-mi că umblu haihui

mirat

m-a întrebat

ce vânt

m-a adus în calea lui.

 

pe pământ

 

pământul

pe care călcăm

e plat

cel 

cu care zburăm prin univers

e rotund

eu l-am ales

pe ultimul...