Din ce ne spuneam
cel mai mult
ne atingeau
semnele de punctuaţie:
semnul exclamării
cădea ca un trăsnet,
două puncte
ne aduceau mari emoţii,
semnul întrebării
îndoieli,
virgulele
ezitări,
punctul
păreri de rău,
asteriscul
emoţii,
şi întotdeauna
cel mai mult
ne plăceau
punctele punctele...
...ştiam ce urmează...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu