Ca un făcut, făcutul mereu ni se deșiră,
nici n-apucăm să-l facem, și el s-a deșirat,
se risipesc, pierdute, priviri ce ne priviră,
o teamă era plânsul, acum e-adevărat.
Poartă în el sfârșitul orice început pe care
cu-ambiții împletindu-l, l-am vrea reîmplinit,
din nu știm ce adâncuri ca un făcut apare
o umbră ce deșiră tot ce am împletit.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu